Cu o săptămână în urmă a fost desfăşurat programul „Școala altfel" în Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu" din Iaşi la care am participat și eu.În aceste cinci zile, am avut diferite activități de la care am învățat că viaţa este cu bune, dar și cu rele. Am asistat la o activitate numită „SPUNE NU VIOLENȚEI ÎN FAMILIE". Ne-au fost prezentate videoclipuri legate de tema respectivă și ne-a vorbit despre tipurile de violență. Scopul acestei activități este de a ne informa, de a ne dezvolta, cultiva și forma unele competențe.
Mie, această activitate mi-a oferit șansa să îmi clarific unele aspecte legate de violență.
Pe perioada acestui program am mers într-o excursie cu clasa a IX-a D, pe data de 29 martie, pe traseul Iași-Tg. Neamț. A fost un plan de obiective pe care le-am vizitat, gândit de doamna dirigintă: Castelul Miclăușeni, Mănastirea Văratec, Casa lui Veronica Micle, Casa lui Ion Creangă din Humulești, Casa lui Mihail Sadoveanu etc. Cel mai mult mi-a plăcut la Casa lui Ion Creangă deoarece ghidul de acolo ne-a prezentat casa și unele povești din „Amintiri din copilărie" într-un mod mai special, adică cu multe arhaisme și regionalisme, însă nu mi-a plăcut doar cum ne-a povestit ghidul, ci și acel loc minunt în care Ion Creangă și-a petrecut copilăria.
Pe finalul excursiei am vizitat o zimbrărie unde am vazut mai multe specii de animale.
În autobuz am avut ocazia de ai cunoaște mai bine pe elevii din clasa a IX-a D și chiar de a mă împrieteni cu unii dintre ei.
Ca viitor învățător, în programul „Școala altfel" am asistat și participat la activități, pe care le pot desfășura și eu cu viitori mei elevi. În cadrul acestui program am învățat să fiu mai sociabil, să fiu curios și sa privesc lucrurile într-un anumit mod, în care pot descoperi ceea ce nu poate vedea toată lumea.
Detealiul pe care îl consider eu cel mai important este că toți elevi care au mers în excursie au știut să se poarte omenește și să formeze o familie de nedespărțit.
La Casa Arcașului am început ”lecția” mea cu sintagma ”Nu trăim numai prin pântec, nu-i viață unde nu e cântec” ce semnifică necesitatea dobândirii de-a lungul vieții a majorității abilităților artistice, (literatură, pictură, scultptură, muzică, dans, teatru, fotografie și cinematografie) singurele artele capabile să educe individul și să-l facă mai OM decât era ieri, rămânerea în stadiul dependent de mâncare, băutură și sex nediferențiindu-l cu nimic de animale. De aceea trebuie să și cunoaștem și dacă NU să exersăm dansul, muzica, interpretarea, artele în general deoarece ele atrag, cultivă și educă individul. Nu ne vom atrage așa ușor copiii la școală cu matematica ci mai degrabă cu artele. Neștiind versurile niciunui cântec am constatat o lacună ce va trebui să ne-o acoperim. Neîncercând să dansăm am constatat altă lacună ce o vom avea de acoperit pe viitor. Am exersat abilitățile de a dansa și interpreta o melodie antrenantă cultivându-ne abilități artistice spre a ne forma competențe artistice de comunicare în limba română, de relaționae și lucru în echipă.
RăspundețiȘtergere